Rezistența la antibiotice: O provocare pentru sănătatea globală

Rezistența la antibiotice rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate la nivel global, în ciuda avertizărilor oferite de experți cu privire la pericolul iminent. Acest fenomen apare atunci când bacteriile se adaptează structural și funcțional, astfel încât antibioticele administrate devin mai puțin eficiente. Acest răspuns adaptativ duce la infecții mai greu de tratat sau de lungă durată și crește riscul de răspândire a bolilor transmisibile, de cazuri infecțioase grave și de deces. Astfel că, infecțiile care altădată erau ușor de tratat, pot deveni din nou periculoase. Înțelegerea prevalenței, a factorilor de risc și a metodelor de control este esențială nu numai pentru personalul medical, ci și pentru populația generală. Pentru orice problemă de sănătate sau întrebări despre antibiotice, insistăm să vă adresați întotdeauna medicului dumneavoastră.

Ce este rezistența la antibiotice și de ce este importantă?

Bacteriile rezistente la antibiotice sunt cele care pot supraviețui și se pot înmulți chiar și atunci când se acționează cu antibiotice împotriva acestora.^1,2 Acest lucru face ca infecțiile obișnuite sau rănile minore, să devină potențial amenințătoare de viață.³ Rezistența poate apărea în mod natural, dar este agravată semnificativ de utilizarea excesivă și greșită a antibioticelor.³ Prin răspândirea acestui fenomen atât în spitale cât și în afara acestora, se creează o problemă globală care amenință eficacitatea medicinii moderne.

Cât de răspândit este acest fenomen?

Studii recente estimează că infecțiile asociate asistenței medicale, cauzate de bacterii rezistente, afectează anual în jur de 136 de milioane de persoane la nivel mondial.⁴ În anul 2019, aproximativ 1,27 de milioane de decese au fost asociate la nivel global cu bacteriile rezistente la antibiotice.⁴ Mai mult de 60.000 de persoane mor anual în Europa și Statele Unite ale Americii din cauza infecțiilor care nu mai răspund la administrarea de antibiotice, număr ce ar putea crește la 10 milioane de decese pe an până în 2050, dacă tendința actuală continuă.²

De ce crește rezistența la antibiotice?

Principalii factori de risc

• Utilizarea greșită și excesivă a antibioticelor: automedicația, administrarea tratamentului antibiotic atunci când nu este necesar, dar și întreruperea prematură a tratamentului prescris contribuie la apariția rezistenței.^2,5
• Controlul deficitar al infecțiilor: igiena inadecvată și măsurile insuficiente de prevenție în spitale și clinici permit răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice.²
• Contaminarea mediului: bacteriile rezistente ajung în mediu prin deșeuri umane, contaminând apa și solul. ⁶
• Utilizarea în zootehnie și agricultură: antibioticele se administrează frecvent la animale pentru prevenirea bolilor și stimularea creșterii. Această practică duce la formarea de bacterii rezistente care se pot transmite oamenilor prin alimente, apă sau mediu. ⁶
• Factori socio-economici și globali: densitatea mare a populației, poluarea, igiena precară, accesul limitat la apă curată sau servicii medicale, cresc riscul de răspândire a rezistenței.^7,8

Cum devin bacteriile rezistente?

Bacteriile au o capacitate de adaptabilitate remarcabilă atunci când sunt expuse la antibiotice, iar unele dintre ele reușesc să supraviețuiască datorită unor modificări genetice1. Aceste schimbări pot apărea spontan, prin mutații genetice, sau pot fi împrumutate de la alte bacterii care dețin deja gene de rezistență. ⁹ Odată dobândite, aceste mecanisme le permit bacteriilor să se apere. Unele încep să producă enzime care distrug antibioticele înainte ca acestea să-și facă efectul, altele își modifică peretele celular astfel încât medicamentul să nu mai poată pătrunde în interior. ^1,9 Există și bacterii care dezvoltă pompe speciale prin care elimină antibioticul din celulă, astfel încât acesta să nu-și mai facă efectul.^9,10 Suplimentar, multe bacterii se grupează și formează biofilme, structuri protectoare care le ajută să reziste acțiunii antibioticelor și să persiste în mediul în care se află. ^1,9

Cum se poate controla rezistența la antibiotice? 

Utilizarea responsabilă a antibioticelor:

• Luați antibiotice doar la recomandarea medicului. ²
• Nu împărțiți antibioticele rămase cu alte persoane. ²
• Administrați tratamentul cât timp v-a recomandat medicul. Nu-l întrerupeți nici dacă vă simțiți mai bine. ²

Igiena:

• Spălați-vă pe mâini frecvent și mențineți o igienă adecvată atât acasă, cât și în instituțiile sanitare. 10
• Asigurați-vă accesul la apă curată și salubrizare corespunzătoare. 10

Implementare de politici și acțiuni:

• Instituțiile guvernamentale îmbunătățesc constant reglementările, susțin cercetarea și dezvoltarea de noi antibiotice. ¹¹
• Campaniile publice și promovarea educației ajută populația să înțeleagă pericolele utilizării greșite a antibioticelor. ¹¹

Mesaj pe scurt pentru pacienți!

Rezistența la antibiotice este o problemă îngrijorătoare și în creștere, care ne afectează pe toți! Puteți contribui la prevenirea acestui fenomen luând antibiotice doar atunci când medicul le prescrie, fără a le împărți cu altcineva sau a le reutiliza. Mențineți o igienă corespunzătoare! Pentru orice întrebare legată de antibiotice sau infecții, adresați-vă întotdeauna medicului dumneavoastră!
 

Referințe:

1. Halawa EM, Fadel M, Al-Rabia MW, et al. Antibiotic action and resistance: updated review of mechanisms, spread, influencing factors, and alternative approaches for combating resistance. Front Pharmacol. 2024;14:1305294. doi:10.3389/fphar.2023.1305294
2. Capuozzo M, Zovi A, Langella R, et al. Optimizing Antibiotic Use: Addressing Resistance Through Effective Strategies and Health Policies. Antibiotics (Basel). 2024;13(12):1112. doi:10.3390/antibiotics13121112
3. Salam MdA, Al-Amin MdY, Salam MT, et al. Antimicrobial Resistance: A Growing Serious Threat for Global Public Health. Healthcare (Basel). 2023;11(13):1946. doi:10.3390/healthcare11131946
4. Bertagnolio S, Suthar AB, Tosas O, Van Weezenbeek K. Antimicrobial resistance: Strengthening surveillance for public health action. PLoS Med. 2023;20(7):e1004265. doi:10.1371/journal.pmed.1004265
5. Non-Canonical Aspects of Antibiotics and Antibiotic Resistance - PMC. Accessed October 15, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11200725/
6. Singh R, Kim K. Environmental occurrence of antibiotic resistance, control measures and challenges in finding therapeutic management. Emerging Contaminants. 2025;11(1):100440. doi:10.1016/j.emcon.2024.100440
7. Tang KWK, Millar BC, Moore JE. Antimicrobial Resistance (AMR). Br J Biomed Sci. 2023;80:11387. doi:10.3389/bjbs.2023.11387
8. Muteeb G, Rehman MT, Shahwan M, Aatif M. Origin of Antibiotics and Antibiotic Resistance, and Their Impacts on Drug Development: A Narrative Review. Pharmaceuticals (Basel). 2023;16(11):1615. doi:10.3390/ph16111615
9. Nasrollahian S, Graham JP, Halaji M. A review of the mechanisms that confer antibiotic resistance in pathotypes of E. coli. Front Cell Infect Microbiol. 2024;14:1387497. doi:10.3389/fcimb.2024.1387497
10. Sharma S, Chauhan A, Ranjan A, et al. Emerging challenges in antimicrobial resistance: implications for pathogenic microorganisms, novel antibiotics, and their impact on sustainability. Front Microbiol. 2024;15:1403168. doi:10.3389/fmicb.2024.1403168
11. (PDF) Recent Developments in Antibiotic Resistance: An Increasing Threat to Public Health –A Review. ResearchGate. Published online August 9, 2025. doi:10.2478/aoas-2024-0111