Imunitatea, sistemul imunitar și rolul imunomodulării

1. Imunitatea - introducere

Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a recunoaște și de a se proteja împotriva infecțiilor, agenților patogeni, celulelor tumorale, toxinelor și altor agresiuni biologice sau chimice. Ansamblul de celule și mecanisme care asigură această protecție este denumit sistem imunitar.

Sistemul imunitar îndeplinește funcții esențiale: eliminarea agenților patogeni, neutralizarea substanțelor nocive și identificarea celulelor proprii modificate patologic. El constă într-o rețea integrată de celule specializate, molecule și procese biochimice coordonate, care mențin homeostazia (stare de echilibru) și integritatea organismului.

Apărarea imună este deosebit de importantă încă de la nivelul zonelor aflate în contact direct cu mediul extern, precum pielea, căile respiratorii, tubul digestiv (prin contactul cu alimente) și sistemul reproductiv, unde interacțiunea cu agenții patogeni este constantă și primește răspuns rapid.

Dincolo de aceste bariere fizice și chimice (pH scăzut, enzime antimicrobiene, peptide antimicrobiene și mucus), sistemul imunitar poate fi descris ca având două componente fundamentale - imunitatea înnăscută și imunitatea adaptativă - care lucrează împreună pentru a proteja organismul și a menține funcționarea optimă necesară. ^1-4

2. Arhitectura sistemului imunitar în infecțiile cauzate de agenți patogeni

Imunitatea înnăscută (nespecifică)

Imunitatea înnăscută reprezintă prima linie de apărare, cu care ne naștem și care se definitiveaza în primii ani de viață. Ea intervine rapid în primele ore și zile critice după expunerea la agenți patogeni. De exemplu, o singură bacterie, care se înmulțește rapid într-o oră, poate genera aproape 20 de milioane de bacterii identice într-o zi, ceea ce poate conduce rapid la instalarea unei infecții sistemice.

Această protecție rapidă se bazează în principal pe celulele imune care recunosc trăsături comune ale agenților patogeni. Ele detectează semnalele de pericol prin intermediul receptorilor de recunoaștere a tiparelor (PRR) de pe suprafața lor, capabili să identifice modelele asociate patogenilor (PAMPs).

Numeroase celule participă la răspunsul înnăscut: fagocitele (macrofage și neutrofile), celulele dendritice, mastocitele, bazofilele, eozinofilele, celulele NK (natural killer) și celulele limfoide înnăscute. Acestea inițiază răspunsuri locale și sistemice, coordonate prin citokine și chemokine (molecule de semnalizare), care stimulează inflamația, recrutarea celulelor imune, creșterea secreției de mucus și inducerea febrei, procese esențiale pentru distrugerea agenților patogeni. Sistemul complement (rețea de proteine plamatice) contribuie suplimentar la apărarea imună, facilitând inactivarea și distrugerea agenților patogeni și a celulelor infectate.

Astfel, imunitatea înnăscută oferă protecție imediată și coordonată, asigurând controlul inițial al infecțiilor.^4-5

Imunitatea adaptativă (dobândită)

Imunitatea adaptativă se dezvoltă progresiv în timpul vieții, pe măsură ce organismul este expus la diverși agenți patogeni. Această imunitate poate fi dezvoltată prin expunere directă la agentul patogen sau prin vaccinare. Vaccinurile pregătesc sistemul imunitar să recunoască și să înlăture agenții patogeni, fără a trece prin boală.

Atunci când imunitatea înnăscută nu reușește să elimine complet agentul patogen, imunitatea adaptativă intervine, declanșând un răspuns specializat. Aceasta reacționează mai lent la prima expunere, deoarece necesită recunoașterea precisă și adaptarea mecanismelor la antigenul întâlnit, însă va oferi un răspuns mult mai specific și eficient.

O caracteristică definitorie a imunității adaptive este memoria imunologică de lungă durată, care permite organismului să recunoască rapid agenții patogeni întâlniți anterior și să genereze un răspuns protector imediat. Această proprietate explică de ce anumite infecții apar o singură dată în viață, organismul devenind ulterior “imun” sau mai puțin afectat.

Răspunsul adaptativ necesită de obicei câteva zile pentru a se dezvolta complet la prima expunere, însă la reexpunere răspunsul este aproape instantaneu.

Principalele componente ale sistemului imun adaptativ sunt limfocitele (celulele T și B), care coordonează răspunsul imun specific și produc anticorpi.

Celulele T activate de antigeni specifici coordonează răspunsul imun și elimină celulele infectate, celulele B contribuie la producerea de anticorpi specifici, iar anticorpii circulanți neutralizează agenții patogeni și facilitează eliminarea lor.

Imunitatea adaptativă se dezvoltă în cooperare cu imunitatea înnăscută și este potențată de aceasta, contribuind la eliminarea agenților infecțioși și la protecția împotriva re-infecțiilor. ^4-7

Totuși, eficiența răspunsului imun poate fi influențată de capacitatea ridicată de mutație a unor agenți patogeni, în special a virusurilor. Aceste modificări genetice pot schimba structura antigenelor de suprafață, determinând apariția de noi tulpini, cum se observă de exemplu în cazul virusurilor gripale / coronavirusurilor. Acest fenomen limitează durata protecției imunologice și explică necesitatea vaccinării periodice împotriva anumitor infecții virale. ^8-10

3. Sistemul imunitar pe parcursul vieții

La copiii mici (6 luni – 4 ani), sistemul imun este încă imatur. Imunitatea adaptativă abia se dezvoltă, astfel încât răspunsul la infecții este mai lent și mai puțin eficient. Aceasta face ca sugarii și copiii mici să fie mai predispuși la infecții frecvente.

La copiii mai mari care intră în colectivitate, expunerea la numeroși agenți patogeni stimulează dezvoltarea și consolidarea imunității adaptive, dar crește temporar riscul de infecții frecvente, până când organismul își consolidează răspunsul imun.

La adulți, sistemul imunitar este complet matur și echilibrat între imunitatea înnăscută și cea adaptativă. Răspunsul la infecții este rapid și specific, iar memoria imunologică permite o protecție eficientă împotriva agenților patogeni întâlniți anterior.

La vârstnici, funcția sistemului imunitar scade treptat odată cu înaintarea în vârstă (imunosenescență). Astfel, răspunsul la infecții este mai lent și mai puțin eficient, ceea ce crește predispoziția la infecții severe și boli asociate vârstei. ^11-13

Pe măsură ce răspunsurile și mecanismele sistemului imunitar se ajustează de-a lungul vieții, pot apărea dezechilibre, manifestate prin activitate insuficientă sau hiperactivă.

În aceste contexte, imunomodularea capătă un rol central.^13-16

4. Ce reprezintă imunomodularea?

Scopul imunomodulării este menținerea și restabilirea homeostaziei organismului. Aceasta cuprinde o serie de strategii care ajustează răspunsul sistemului imunitar, fie prin stimularea activității acestuia pentru a combate infecțiile și celulele tumorale, fie prin suprimarea sau redirecționarea răspunsului imun pentru a atenua reacțiile alergice și bolile autoimune. 

Este o o strategie eficientă în gestionarea condițiilor asociate cu dezechilibre ale răspunsului imun, inclusiv în managementul infecțiilor respiratorii recurente.

Prin această dublă funcție, imunomodularea reprezintă un pilon esențial atât în cadrul intervențiilor terapeutice, cât și în medicina preventivă, contribuind la optimizarea răspunsului imun și la menținerea echilibrului fiziologic.

Imunomodularea selectată corespunzător poate: 

• Normaliza funcția imună,
• Susține mecanismele imune de apărare diminuate și suprimate,
• Armoniza cooperarea între diferitele componente ale sistemului imunitar,
• Optimiza rețelele de citokine și alte molecule de semnalizare,
• Modula inflamația și atenua consecințele sale negative

În sezonul rece, sistemul imunitar este supus unui stres suplimentar, determinat de expunerea crescută la agenți infecțioși și de factori de mediu nefavorabili, precum temperaturile scăzute și umiditatea scăzută a aerului.

Tocmai de aceea, este importantă susținerea funcției imune printr-o dietă alimentară echilibrată, cu aport constant de proteine de calitate (pește, ouă, lactate fermentate, leguminoase), legume și fructe variate, carbohidrați integrali și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci, pește gras). Au prioritate nutrienți precum vitamina D, vitamina C, zincul și seleniul, preferabil din surse alimentare, cu suplimentare evaluată clinic. 

De asemenea, menținerea unui microbiom echilibrat este susținută de fibre prebiotice și alimente fermentate, iar hidratarea adecvată și limitarea zahărului adăugat, a alcoolului și a alimentelor ultra-procesate completează abordarea.

Orice intervenție nutrițională sau suplimentare se aliniază contextului individual și recomandarilor medicului.^{4, 14-24}

Susținerea echilibrului imun, realizată prin măsuri de stil de viață, nutriție corectă și intervenții medicale ghidate, reprezintă un pilon al medicinei preventive moderne și personalizate.

Notă: Acest material are caracter informativ și nu înlocuiește recomandările medicului sau farmacistului. Pentru decizii privind sănătatea dumneavoastră, solicitați întotdeauna un consult de specialitate.
 

Referințe:

1. Franjic S., Immunity is the body's ability to defend itself against various diseases, infections and contagions. J Clin Immunol. 2022;5(4):117
2. Arneth B. Molecular Mechanisms of Immune Regulation:A Review. Cells 2025, 14, 283.
3. Brodin P. New approaches to the study of immune responses in humans, Human Genetics (2020) 139:795–799
4. Childs CE., et al., Diet and Immune Function, Nutrients 2019, 11, 1933
5. Marshall JS., et al., Introduction to immunology and immune disorders, Allergy, Asthma & Clinical Immunology 2024, 20(Suppl 3):69
6. In brief: The innate and adaptative immune systems, National Library of Medicine, last update Aug 2023, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279396/,  accesat oct 2025
7. CDC Vaccines & Immunizations, disponibil la https://www.cdc.gov/vaccines/basics/explaining-how-vaccines-work.html,  accesat oct 2025
8. CDC – Influeza (Flu), disponibil la https://www.cdc.gov/flu/php/viruses/change.html?utm_source=chatgpt.com,  accesat oct 2025
9. Carolien E. van de Sandt, et al., Evasion of Influenza A Viruses from Innate and Adaptive Immune Responses, Viruses 2012, 4, 1438-1476
10. Petrova VN., et al., The evolution of seasonal influenza viruses, Nature Reviews Microbiology volume 16, pages47–60 (2018) 
11. Maria Isabel de Moraes-Pinto et al., Immune system: development and acquisition of immunological competence, Jornal de Pediatria 97 (2021) S59---S66
12. Simon AK et al., Evolution of the immune system in humans from infancy to old age, Proc Biol Sci. 2015 Dec 22;282(1821)
13. T. Mark Doherty et al., Age-related changes in the immune system and challenges for thedevelopment of age-specific vaccines, Ann Med. 2025 Dec;57(1):2477300
14. Strzelec M et al., Immunomodulation—a general review of the current state-of-the-art and new therapeutic strategies for targeting the immune system, Front. Immunol., 2023 Mar 9:14:1127704.
15. Nijnik A, Immunomodulatory approaches for prevention and treatment of infectious diseases, Curr Opin Microbiol. 2013 Oct;16(5):590-5
16. Yash Sharma et al., The potential of immunomodulators in shaping the future of healthcare, Discover Medicine (2024) 1:37
17. Pasnik J et al., Preventive effect of pleuran (β-glucan from Pleurotus ostreatus) in children with recurrent respiratory tract infections – open-label prospective study, Curr Pediatr Res 2017; 21 (1): 99-104
18. Elena De Marco Castro, et al., 𝜷-1,3/1,6-Glucans and Immunity: State of the Art and Future Directions, Mol. Nutr. Food Res. 2020, 1901071 
19. Calder PC. et al., Optimal Nutritional Status for a Well-Functioning Immune System Is an Important Factor to Protect against Viral Infections, Nutrients 2020, 12, 1181
20. Belkaid Y. et al., Role of the Microbiota in Immunity and Inflammation, Cell 157, March 27, 2014
21. MedicalNewsToday Whats the link between weather and cold? Disponibil la https://www.medicalnewstoday.com/articles/323431#summary, accesat oct 2025
22. Eccles F., Common cold, Front Allergy. 2023 Jun 22;4:1224988
23. Mourtzoukou EG., et. al., Exposure to cold and respiratory tract infections, Int J Tuberc Lung Dis. 2007 Sep;11(9):938-43
24. MedicalNewsToday Why do we always seem to catch a cold or flu in cold weather? Disponibil la https://www.medicalnewstoday.com/articles/why-do-we-always-seem-to-catch-a-cold-or-flu-in-cold-weather-a-new-study-explains#:~:text=A%20recent%20study%20showed%20that,respiratory%20infections%20in%20colder%20temperatures. accesat oct 2025