Infecțiile respiratorii: răceala și gripa

În ultimii ani, riscurile pentru sănătatea publică sunt amplificate de factori precum creșterea populației și urbanizarea, expansiunea rapidă a călătoriilor globale, conflictele și migrația, dar și de schimbările climatice și degradarea mediului, crescând potențialul apariției și răspândirii rapide a acestor infecții.

Pe plan sezonier, toamna și iarna, infecțiile respiratorii acute (IRA), inclusiv răceala și gripa, reprezintă o preocupare majoră. Distincția între aceste afecțiuni este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, iar gestionarea eficientă poate preveni complicațiile și presiunea asupra sistemului sanitar.^1,2,3

Definiții, agenți patogeni cauzali și transmitere ^1,4-12

Răceala și gripa sunt infecții respiratorii acute (IRA) cauzate de virusuri distincte, cu impact epidemiologic semnificativ în sezonul rece. Deși ambele afectează căile respiratorii, ele diferă prin agentul etiologic, severitate, mecanism de răspândire și potențialul de complicații.

Răceala este cauzată predominant de rinovirusuri (peste 100 de serotipuri identificate), dar și de coronavirusuri sezoniere, adenovirusuri și virusurile paragripale. Infecția se limitează în general la nivelul căilor respiratorii superioare (mucoasa nazală și faringiană), având o evoluție autolimitată.

Gripa, în schimb, este determinată de virusurile gripale (A și B), cu un potențial epidemic și pandemic semnificativ. De exemplu virusurile gripale A sunt clasificate în funcție de combinația dintre hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N), două proteine de suprafață implicate în infecțiozitate și răspuns imun. Mutațiile frecvente la nivelul acestor proteine de suprafață explică variabilitatea sezonieră și necesitatea actualizării anuale a vaccinului gripal.

Transmiterea ambelor infecții are loc predominant pe cale aeriană, prin picături Flügge eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii, precum și prin contact direct sau indirect cu suprafețe contaminate. Virusurile respiratorii pot rămâne viabile pe suprafețe între câteva ore și până la 48 de ore, în funcție de tipul virusului și condițiile de mediu.

Incidența crescută a infecțiilor respiratorii în sezonul rece (toamnă–iarnă) se explică prin mai mulți factori:

• Temperaturi scăzute/variații de temperatură → virusurile respiratorii supraviețuiesc și se reproduc mai eficient;
• Expunerea la frig → poate determina scăderea temporară a imunității, crescând susceptibilitatea la infecții;
• Petrecerea timpului în interior și spații aglomerate → transmitere mai ușoară de la o persoană la alta;
• Umiditate redusă și ventilație insuficientă → acumularea de aerosoli infecțioși și facilitarea răspândirii virale.

Astfel, sezonalitatea acestor infecții reflectă interacțiunea complexă dintre caracteristicile virusului, factorii de mediu și vulnerabilitatea persoanei infectate, având consecințe directe asupra dinamicii epidemiologice și a măsurilor de prevenție.

În acest context, analiza situației epidemiologice din România oferă o perspectivă concretă asupra modului în care acești factori se reflectă în evoluția sezonieră a infecțiilor respiratorii.

Context epidemiologic în România - sezonul 2024-2025^13,14

Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) pentru sezonul gripal 2024-2025 (perioada oct 2024 – mai 2025), România a înregistrat peste 2,5 milioane de cazuri de infecții respiratorii, cu o circulație intensă a virusurilor respiratorii, similară situației din Europa.

De exemplu, în săptămâna 31 martie – 6 aprilie 2025, au fost raportate peste 79.000 de cazuri de gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumonii, reprezentând o creștere semnificativă față de săptămânile anterioare.

Comparativ cu sezoanele anterioare, sezonul gripal 2024-2025 a prezentat o circulație pe o perioadă mai îndelungată a virusurilor respiratorii, cu activitate semnificativă raportată până în luna mai, sugerând un sezon prelungit față de anii precedenți.

Intensitatea și durata crescută a circulației virusurilor respiratorii nu impactează doar epidemiologia generală, ci și frecvența și severitatea cazurilor la nivel individual. Acest lucru se datorează modului în care virusurile interacționează cu gazda și declanșează răspunsul imun, determinând manifestările clinice observabile. Înțelegerea semnelor și simptomelor infecțiilor respiratorii, inclusiv diferențele dintre răceală și gripă, devine astfel esențială pentru identificarea promptă a cazurilor și aplicarea măsurilor de prevenție și tratament adecvat.

Tabloul clinic – răceală vs gripă ^1,15-23

După pătrunderea virusului în organism, acesta se atașează de receptorii specifici de pe suprafața celulelor epiteliale ale căilor respiratorii și pătrunde în interiorul acestora, unde se multiplică, generând noi particule virale capabile să infecteze alte celule. Această replicare determină activarea răspunsului imun: celulele imune innăscute (fagocite, celule NK) reacționează rapid și eliberează citokine inflamatorii, declanșând simptome precum febră, frisoane, congestie nazală și oboseală.

În paralel, răspunsul imun adaptativ se activează treptat: celulele T recunosc și elimină celulele infectate, iar celulele B produc anticorpi specifici, care neutralizează virusul și conferă memorie imunologică, protejând organismul la expuneri viitoare. Această interacțiune între virus și răspunsul imun explică modul în care infecțiile respiratorii se manifestă clinic.

Răceala și gripa se manifestă prin simptome respiratorii similare, însă diferențele legate de debut, severitate și evoluție au implicații directe pentru managementul clinic.

Răceala

• Debut: treptat, simptome ușoare;
• Simptome principale: congestie nazală, strănut, durere ușoară în gât, tuse moderată, febră rară;
• Evoluție: autolimitată, de obicei 5–7 zile;
• Complicații: rare, pot include otită sau sinuzită.

Gripa

• Debut: brusc, rapid;
• Simptome principale: febră ridicată, frisoane, dureri musculare și articulare, cefalee, tuse seacă, oboseală intensă;
• Evoluție: 5–10 zile pentru simptomele acute, unele simptome pot persista mai mult;
• Complicații: pneumonie virală sau bacteriană, agravarea bolilor cronice, insuficiență respiratorie la persoanele vulnerabile.

Grupe populaționale cu risc crescut de a dezvolta forme severe de boală și complicații ^1,29-38

Severitatea infecțiilor respiratorii virale variază în funcție de caracteristici fiziologice, nutriție, igienă personală și factori de mediu care afectează integritatea mucoasei respiratorii, funcția respiratorie și starea imunologică. Anumite categorii populaționale prezintă un risc crescut de evoluție severă sau complicații, precum:

• Copiii sub 5 ani: sistemul imunitar imatur și dimensiunea căilor respiratorii fac ca această grupă să fie mai susceptibilă la infecții severe și complicații precum otita medie, bronșiolita și pneumonia.
• Adulții peste 65 de ani: imunosenescența (declin al sistemului imunitar legat de vârstă), prezența comorbidităților și reducerea rezervelor respiratorii cresc riscul de forme severe și decompensare cardiopulmonară.
• Femeile însărcinate: modificările imunologice și fiziologice specifice sarcinii cresc susceptibilitatea la infecții respiratorii virale severe și pot favoriza complicații materne și fetale.
• Persoanele imunocompromise: pacienții cu boli hematologice, transplanturi, tratamente imunosupresoare sau infecții cronice prezintă risc crescut de infecții severe și prelungite.
• Persoanele cu afecțiuni cardiopulmonare cronice: astm, bronopneumopatie obstructivă cronică, insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială cresc riscul de complicații respiratorii severe și exacerbări.

Având în vedere vulnerabilitatea acestor grupuri, măsurile de prevenție devin o prioritate esențială pentru limitarea transmiterii și reducerea riscului de complicații.

Prevenție și măsuri recomandate ^40-43

Gestionarea eficientă a răcelii și gripei presupune atât măsuri individuale, cât și strategii de sănătate publică. Prevenția contribuie la reducerea transmiterii virale, la protejarea grupurilor vulnerabile și la diminuarea presiunii asupra sistemului sanitar.

Măsuri individuale

• Igiena personală – spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde sau utilizarea de dezinfectant pe bază de alcool; evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate.
• Protecția respiratorie – purtarea măștii în spații aglomerate, sau în cazul persoanelor care prezintă simptome; acoperirea nasului și gurii la tuse sau strănut.
• Ventilație și curățenie – aerisirea regulată a încăperilor, curățarea suprafețelor atinse frecvent.
• Stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, hidratare, exerciții fizice regulate și somn adecvat pentru susținerea răspunsului imun.

Măsuri specifice pentru prevenirea gripei

• Consultați medicul cu privire la schema de vaccinare – recomandată în special pentru grupele la risc (copii <5 ani, persoane ≥65 ani, gravide, imunocompromise, afecțiuni cardiopulmonare cronice).
• Consult medical prompt – în cazul apariției simptomelor acute, mai ales la persoanele cu factori de risc, pentru diagnostic și management precoce.

Măsuri la nivel comunitar

• Campanii de informare și educație sanitară privind igiena și vaccinarea.
• Monitorizarea epidemiologică și raportarea rapidă a focarelor pentru implementarea măsurilor de control.
• Măsuri de distanțare socială și limitarea aglomerărilor în perioadele de circulație intensă a virusurilor.

Adoptarea acestor măsuri combină protecția individuală cu cele de sănătate publică, contribuind la reducerea incidenței infecțiilor respiratorii și la prevenirea complicațiilor.

Considerații finale ^44-46

Aproximativ 80% dintre infecțiile respiratorii sunt cauzate de virusuri și nu de bacterii, motiv pentru care tratamentul cu antibiotice nu este recomandat în managementul acestor infecții fără complicații sau fără dovezi de suprainfecție bacteriană.

Infecțiile respiratorii virale, precum răceala și gripa, pot prezenta o gamă variată de simptome, care diferă ca intensitate și durată, majoritatea cazurilor rezolvându-se spontan. Totuși, evoluția poate fi diferită de la o persoană la alta, iar anumite complicații pot apărea în cazul grupurilor vulnerabile. 

Acest material are caracter informativ și nu înlocuiește recomandările medicului sau farmacistului. Pentru decizii privind sănătatea dumneavoastră, solicitați întotdeauna un consult de specialitate.
 

Referințe:

1. Eccles R. Understanding the symptoms of the common cold and influenza, Lancet Infect Dis 2005; 5: 718–725
2. Hanage WP., et al., Burden of Acute Respiratory Infections Caused by Influenza Virus, Respiratory Syncytial Virus, and SARS‑CoV‑2 with Consideration of Older Adults: A Narrative Review, Infect Dis Ther (2025) 14 (Suppl 1):S5–S37
3. Yucong He et al., Viral respiratory infections in a rapidly changing climate: the need to prepare for the next pandemic, eBioMedicine 2023;93: 104593
4. WHO Influenza Fact sheet, https://www.who.int/teams/health-product-policy-and-standards/standards-and-specifications/norms-and-standards/vaccine-standardization/influenza?utm_source=chatgpt.com, accesat oct 2025
5. CDC Epidemiology and Prevention of vaccine-preventable disease, Influenza, https://www.cdc.gov/pinkbook/hcp/table-of-contents/chapter-12-influenza.html?utm_source=chatgpt.com, accesat oct 2025
6. Moriyama M, et al., Seasonality of respiratory viral infections. Annu Rev Virol. 2020;7(1):83–101
7. Paules C, et al., Influenza. Lancet. 2017;390(10095):697–708.
8. ECDC. Influenza virus characterization, European Region, 2025, https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/influenza-virus-characteristics-week-40-2024-week-33-2025, accesat oct 2025
9. MedicalNewsToday Whats the link between weather and cold? Disponibil la https://www.medicalnewstoday.com/articles/323431#summary,  accesat oct 2025
10. Mourtzoukou EG., et. al., Exposure to cold and respiratory tract infections, Int J Tuberc Lung Dis. 2007 Sep;11(9):938-43
11. Johns Hopkins Medicine Winter Illness Guide, disponibil la  https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/winter-illness-guide#:~:text=Colds%2C%20flus%20and%20other%20respiratory,dry%20air%20may%20weaken%20resistance., accesat oct 2025
12. 9. MedicalNewsToday Why do we always seem to catch a cold or flu in cold weather? Diasponibil la https://www.medicalnewstoday.com/articles/why-do-we-always-seem-to-catch-a-cold-or-flu-in-cold-weather-a-new-study-explains#:~:text=A%20recent%20study%20showed%20that,respiratory%20infections%20in%20colder%20temperatures, accesat oct 2025
13. Analize date supraveghere INSP Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) – Institutul Național de Sănătate Publică,  file:///C:/Users/zt014587/Downloads/Analiza-sezon-gripal-2024-2025.pdf , accesat oct 2025
14. World Health Organization (WHO). Influenza update – Europe https://www.who.int/europe/news/item/22-01-2025-influenza-season-well-underway-across-the-who-european-region--protect-yourself--protect-those-around-you, accesat oct 2025
15. Iwasaki A, Pillai PS. Innate immunity to influenza virus infection. Nat Rev Immunol. 2014;14:315–328
16. Palaniyandi Muthukutty , et al., Combating Emerging Respiratory Viruses: Lessons and Future Antiviral Strategies Vaccines 2024, 12, 1220
17. Nancy H. L. Leung, Transmissibility and transmission of respiratory viruses, Nature Reviews Microbiology, 19, pages528–545 (2021)
18. van de Sandt CE., et al., Evasion of Influenza A Viruses from Innate and Adaptive Immune Responses, Viruses 2012, 4, 1438-1476
19. WHO Virology of human influenza, https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/virology-of-human-influenza#:~:text=Replication%20and%20infectivity,occurring%20after%20only%206%20hours., accesat oct 2025
20. Heikkinen T, Järvinen A. The common cold. Lancet. 2003;361:51–59.
21. Uyeki TM, Bernstein HH, Bradley JS, et al. Clinical Practice Guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 Update on Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management of Seasonal Influenza. Clin Infect Dis. 2019;68:895–902. doi:10.1093/cid/ciy866
22. Cox NJ, Subbarao K. Global epidemiology of influenza: past and present. Annu Rev Med. 2000;51:407–421. doi:10.1146/annurev.med.51.1.407
23. Krammer F, Smith GJD, Fouchier RAM, et al. Influenza. Nat Rev Dis Primers. 2018;4:3
24. European Centre for Disease Prevention and Control, Seasonal influenza disponibil la Seasonal influenza, accesat noiembrie 2024
25. Dasaraju PD., et al., Infections of Respiratory System, Medical Mycrobiology 4th Edition, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK8142/, accesat noiembrie 2024
26. Centers for Disease Control and Prevention, Cold versus Flu, disponibil la Collection Viewer - 278409, accesat noiembrie 2024
27. European Centre for Disease Prevention and Control, Seasonal influenza https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza/facts/questions-and-answers-seasonal-influenza, accesat noiembrie 2024
28. The difference between cold and flu, disponibil la Cold and Flu: Symptoms, Causes, Treatment, and More, accesat noiembrie 2024
29. ECDC Acute respiratory infections in the EU/EEA, https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/acute-respiratory-infections-eueea-epidemiological-update-and-current-public-health-0, accesat oct 2025
30. Falsey AR, et al. Risk factors for severe respiratory viral infections in adults. Clin Infect Dis. 2014;59(3):401-409
31. Hammond A et al., Risk factors for community-acquired respiratory infections in a non-pandemic context: Secondary analysis of the PRIMIT study, PLoS ONE17(11): e0277201
32. CDC Influenza, https://www.cdc.gov/flu/highrisk/children.html, accesat oct 2025
33. WHO, Influenza, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)?utm_source=chatgpt.com, accesat oct 2025
34. Pazos M, et al. The influence of pregnancy on systemic immunity, Immunol Res (2012) 54:254–261
35. Beck CR et al., Influenza Vaccination for Immunocompromised Patients, The Journal of Infectious Diseases 2012
36. Raymond M. et al., Clinical features and outcome of influenza pneumonia in critically-ill immunocompromised patients, Medicine (2022) 101:49
37. Jiangfeng Mao, et al., Impact of influenza on chronic obstructive pulmonary disease: pathophysiology, exacerbations, and preventive approaches, Therapeutic Advances in Respiratory Disease Volume 19, 2025
38. Mohammad Hassan Kalantar Neyestana, Influenza and its cardiovascular complications: a comprehensive review, Acta Angiol, vol 30, 2024
39. WHO Influenza season well underway across the WHO European Region, https://www.who.int/europe/news/item/22-01-2025-influenza-season-well-underway-across-the-who-european-region--protect-yourself--protect-those-around-you, accesat oct 2025
40. CDC Preventing Seasonal Flu, https://www.cdc.gov/flu/prevention/index.html  accesat oct 2025
41. Grohskopf LA., Prevention and Control of Seasonal Influenza with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices — United States, 2024–25 Influenza Season, Recommendations and Reports / August 29, 2024 / 73(5);1–25
42. Jefferson T, et al. Physical interventions to interrupt or reduce the spread of respiratory viruses. Cochrane Database Syst Rev. 2023;11:CD006207.
43. Morawska L., et al., A paradigm shift to combatindoor respiratory infection, Science 2021
44. Jesenak M. Multidisciplinary Approach to Recurrent Respiratory Tract Infections. In: Jesenak M., et al. Recurrent Respiratory Tract Infections and Immunomodulation in children. Praha: Mlada Fronta, 2012, p.531-532 ;
45. Virginia Núñez-Samudio et al., Epidemiology of viral respiratory infections in a pediatric reference hospital in Central Panama,  BMC Infectious Diseases (2021) 21:43  
46. Irina Bulata-Pop, et al., Clinical, Biological, and Radiological Findings and Management of Lower Respiratory Tract Infections in a Tertiary Hospital in Romania, Cureus.  2024 Aug 24;16(8):e67685
    
     

ZEN.ZEN.11.2025.000801652