Hipertensiunea arterială, ucigașul tăcut!

1. Cum ne poate afecta în mod tacit hipertensiunea arterială?

Imaginați-vă o conductă care zi de zi este supusă unei presiuni mari. Cu trecerea timpului, pereții acesteia încep să slăbească, să se fisureze discret, fără ca aspectul exterior să fie modificat. Hipertensiunea arterială funcționează după aceeași regulă: sângele forțează pereții arteriali, iar în timp, pe parcursul lunilor sau chiar anilor, se produc leziuni vasculare, cu mult timp înainte ca pacientul să prezinte simptome (1).

Acest principiu conferă hipertensiunii arteriale statutul de ucigaș tăcut (1,2). Majoritatea persoanelor care trăiesc cu valori tensionale mari se consideră sănătoase și nu au acuze care să atragă atenția ca: durere, amețeli sau alte semne de alarmă (2). 

Totuși, sub iluzia unei sănătăți aparente, efectele distructive se acumulează, mai ales la nivelul organelor cheie: inima, creierul, rinichiul, ochii și vasele de sânge (2).

Hipertensiunea arterială (HTA) nu își anunță debutul, aceasta se diagnostichează prin măsurarea tensiunii arteriale, fapt care evidențiază importanța controalelor medicale (3,4). Starea de bine nu este garanția unor parametri cardiovasculari optimi (3,4). 

! Absența simptomelor și starea de bine nu este o garanție a sănătății. Hipertensiunea arterială acționează silențios asupra bunei funcționări a aparatului cardiovascular, timp îndelungat până la apariția complicațiilor (2,4).

2.  Ce este tensiunea arterială și când reprezintă cauză de îngrijorare? 

Tensiunea arterială este forța pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali în timp ce inima îl pompează (3). Numeric se exprimă prin valoarea presiunii sistolice (inima se contractă și împinge sângele) și valoarea presiunii diastolice (inima se relaxează între bătăi), spre exemplu: 125/81 mmHg (3).

Valorile tensiunii arteriale fluctuează de-a lungul zilei (3,4). Aceasta poate crește în timpul efortului fizic, situațiilor stresante sau scădea în timpul somnului (3). O singură creștere nu definește hipertensiunea arterială (3). Hipertensiunea arterială se caracterizează prin creșterea persistentă a presiunii sanguine cu valori ale tensiunii sistolice ≥ 140 mmHg și/sau tensiunii diastolice ≥ 90 mmHg la 2 măsurători diferite (conform Organizației Mondiale a Sănătății - OMS) (3).

Ce reprezintă numerele? 

• Tensiune arterială optimă: sub 120/80 mmHg;
• Tensiune arterială crescută: 120-129/< 80mmHg;
• Tensiune arterială normal - înaltă: 130-139/ 80-89 mmHg;
• Hipertensiune arterială (necesită evaluare medicală): ≥ 140/90 mmHg (3,5).

! Pragurile tensiunii arteriale pot fi interpretate diferit în funcție de riscul cardiovascular și profilul individual al fiecărui pacient (5). Medicul curant este persoana care poate interpreta valorile tensionale și care poate decide un plan terapeutic (5).

3. Cât de răspândită este hipertensiunea arterială? O imagine de ansamblu la nivel global și național

 În jurul lumii

Hipertensiunea reprezintă cauza principală a bolilor cardiovasculare și a deceselor premature la nivel mondial (1,3,6,7).

Conform celui de-al doilea raport OMS din 2025, se estimează ca 1.4 miliarde adulți cu vârste între 30-79 ani trăiau cu hipertensiune în anul 2024, adică 1 din 3 adulți (1). Numerele s-au dublat față de 1990 când erau înregistrate 650 milioane cazuri (1,6). Acest fapt se datorează îmbătrânirii populației și mai ales expunerii la factori de risc, în special în țările sărace/ în curs de dezvoltare (1,3,6,7). 

Rata controlului acestei afecțiuni rămâne scăzută în ciuda răspândirii la scară largă (1,3). Doar 1 din 5 persoane hipertensive este tratată în mod adecvat (1,3). 44% dintre persoanele hipertensive (600 milioane) nu își cunosc diagnosticul (1,3). 

În România

Țara noastră are una dintre cele mai mari rate ale HTA de la nivelul UE (8,9). Studiul SEPHAR IV din 2023 care a evaluat prevalența HTA și riscul cardiovascular în România a observat un trend crescător al prevalenței HTA (46% în 2023) începând cu anul 2005 (8,9).

 În ciuda campaniilor de informare, numărul pacienților cu HTA controlată rămâne în continuare mic (8,9). Datele SEPHAR atrag atenția că mai puțin de 1 din 3 pacienți au valori optime ale tensiunii arteriale (8,9). Mai mult, HTA coexistă cu alte afecțiuni cu prevalență ridicată, ale  căror efecte negative se adaugă: obezitate (47%), dislipidemie (83%) și diabet zaharat (18%) în populația adultă din România (8,9).

! În România, aproximativ 46% dintre adulți au hipertensiune arterială, una dintre cele mai mari rate UE. Cu toate acestea, prin schimbări ale stilului de viață și îngrijiri potrivite, această afecțiune poate fi controlată eficient (5,10).

4. Ce se întâmplă când tensiunea arterială rămâne la valori ridicate?

Atunci când valorile tensiunii arteriale rămân ridicate, timp de luni/ani, efectele distructive se propagă progresiv în organism prin afectarea circulației sanguine și a țesuturilor de la nivelul organelor (11).

Inima

Inima va trebui să lucreze mai mult față de obicei pentru a împinge sângele în arterele care deja sunt sub presiune (11,12). Astfel, mușchiul inimii se va îngroșa și va crește în volum, condiție numită hipertrofie ventriculară (11,12). Ulterior, inima nu va mai face față  și se va ajunge la insuficiență cardiacă (11).

Mai mult, hipertensiunea este și unul din factorii declanșatori ai infarctului miocardic deoarece accelerează îngustarea și rigidizarea arterelor coronare (ateroscleroză) (11,12).

Creierul 

Creierul este unul dintre cele mai vulnerabile organe la valorile mari ale tensiunii arteriale (11,12). Hipertensiunea susținută crește riscul de accident vascular cerebral (AVC - atât cel ischemic cauzat de blocarea unei artere, cât și cel hemoragic cauzat de ruperea unui vas cerebral) (11,12). De asemenea, HTA se asociază cu demența vasculară și declinul cognitiv (12). În 76% din cazurile de AVC, AVC este simptomul de debut al hipertensiunii arteriale (2).

Rinichii

Rinichii filtrează sângele prin milioane de vase mici de sânge (11). Presiunea crescută în mod constant afectează progresiv rețeaua delicată de vase, ceea ce va duce la un declin treptat al funcției renale (11). În cazuri avansate se poate ajunge la boală cronică de rinichi sau chiar la insuficiență renală cu necesar de dializă (11). 

Ochii

Retina, un strat subțire și sensibil la lumină din spatele ochiului este bogat vascularizată de numeroase vase de sânge (11). HTA poate distruge rețeaua vasculară și duce la retinopatie hipertensivă care se caracterizează prin vedere încețoșată și chiar orbire în cazurile mai severe (11).

Vasele de sânge

Valorile ridicate ale tensiunii arteriale cronice accelerează ateroscleroza (proces progresiv de acumulare a plăcilor de aterom în interiorul peretelui arterial) (12). Arterele devin înguste și rigide, iar fluxul sanguin către organe se reduce, cu creșterea riscului de evenimente cardio-vasculare (12).

! Când tensiunea arterială rămâne ridicată, inima, creierul, rinichii, ochii și vasele de sânge sunt afectate silențios, toate în același timp (11,12). Cu cât valorile acesteia rămân necontrolate pe perioade îndelungate, cu atât daunele provocate vor fi mai mari (11,12).

5. Cum ne expunem riscului de HTA? Înțelegerea factorilor de risc

Hipertensiunea arterială nu apare întâmplător (5). O combinație de factori, unii pe care nu îi putem schimba, alții aflați în totalitate sub controlul nostru sunt responsabili de creșterea alarmantă a tensiunii arteriale (5).

Factori de risc non-controlabili

• Sexul: bărbații dezvoltă hipertensiune mai devreme, iar riscul femeilor crește după menopauză (5,7).
• Vârsta: fiziologic, tensiunea arterială tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce arterele își pierd elasticitatea (5,7).
• Istoricul familial: hipertensiunea poate avea caracter familial. Dacă un părinte sau unul dintre frați au hipertensiune arterială, riscul este mai mare (5,7).
• Factorii genetici (7).

Factori de risc controlabili

Modificarea acestora poate reduce semnificativ tensiunea arterială și riscul de complicații pe termen lung (3,5,10):

• Excesul de sare din alimentație: cel mai important factor alimentar. Un aport crescut de sare determină retenție de lichide și creșterea tensiunii arteriale (5,10).
• Consumul insuficient de fructe și legume: nutrienții ajută organismul să regleze tensiunea arterială (5,10).
• Consumul excesiv de alcool: cantitățile mari de alcool consumate regulat cresc tensiunea arterială în mod semnificativ(3,5).
• Fumatul: deteriorează pereții vaselor de sânge, favorizează ateroscleroza și crește riscul general cardiovascular (3,5).
• Diabetul și dislipidemia (colesterolul crescut): aceste afecțiuni vin în asociere cu HTA și afectează sinergic aparatul cardio-vascular (5,8).
• Sedentarismul: lipsa activității fizice este un factor de risc independent și semnificativ pentru dezvoltarea HTA (5,10).
• Excesul de greutate / obezitatea: greutatea corporală în exces face ca inima să lucreze mai mult și crește tensiunea arterială (5,10).
• Stresul cronic: stresul psihologic susținut contribuie la creșterea tensiunii arteriale în timp (5).

! Majoritatea factorilor de risc pot fi modificați. Chiar și schimbări mici în stilul de viață, precum: reducerea aportului de sare, mai multă mișcare, o greutate corporală optimă, pot reduce tensiunea arterială (5,10).

6. Cum se măsoară corect tensiunea arterială și de ce monitorizarea regulată este esențială?

!Singura metodă de a ști dacă avem o tensiune arterială (TA) crescută este prin măsurarea acesteia (4). Niciun simptom, nicio senzație, niciun semn vizibil nu poate indica în mod exact creșterea valorii tensionale (2,4). De aceea, măsurarea frecventă este importantă, mai ales  în prezența factorilor de risc (4).

Cum se măsoară TA corect acasă

1. Cu 5 minute înainte de măsurare se recomandă odihnă în liniște;
2. Se stă așezat cu spatele sprijinit și tălpile plate pe podea, fără a încrucișa picioarele;
3. Se aplică manșeta pe brațul superior, la nivelul inimii;
4. Nu se vorbește/mănâncă și nu se folosesc dispozitive electronice/mobile în timpul măsurătorii;
5. Se fac două măsurători la interval de 1–2 minute și se notează ambele valori împreună cu ora;
6. Este recomandată măsurarea TA la aceeași oră în fiecare zi (de preferință dimineața și seara) (4).

Hipertensiunea mascată: când valorile de la cabinetul medical pot induce în eroare

Unele persoane au tensiunea arterială normală atunci când este măsurată în cabinetul medicului și valori crescute acasă sau la locul de muncă, fenomen numit hipertensiune mascată (4). Persoanele cu hipertensiune mascată prezintă un risc cardiovascular mult mai mare față de persoanele cu tensiune adevărat normală, monitorizarea regulată fiind parte a unui diagnostic corect (4).

Cât de des trebuie verificată tensiunea arterială?

Dacă tensiunea este normală, iar factorii de risc sunt absenți, se recomandă cel puțin un control anual, în timpul unei consultații de rutină (3,4). 
În prezența factorilor de risc sau a valorilor ridicate care nu ating încă pragul hipertensiunii, se recomandă monitorizarea frecventă (3). De obicei medicul îndrumă individual frecvența măsurării TA (3).

! Doar prin măsurare putem afla valoarea tensiunii arteriale (4). Dacă nu v-ați verificat tensiunea recent, acesta este un bun moment să o faceți!

7. Pași de urmat pentru schimbări care contează cu adevărat

Conform dovezilor științifice, modificările stilului de viață pot scădea tensiunea arterială, reduce riscul de complicații și în unele cazuri pot preveni apariția HTA (5,10).     Aceste schimbări sunt benefice tuturor, chiar dacă tensiunea arterială este sau nu deja crescută  și completează, fără a înlocui, îngrijirile medicale (5,10).

Reducerea aportului de sare

Excesul de sare duce la retenția apei în organism, crescând TA (3,10). Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic  < 5g sare (aproximativ o linguriță) (3). În practică, aceasta se traduce prin evitarea adăugării de sare la masă/ folosirea unei cantități reduse de sare la gătit și citirea etichetelor alimentelor procesate (acestea conțin cantități mari de sodiu, mai puțin evidente) (3,10).

O dietă benefică inimii

O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și alimente bogate în potasiu (precum bananele, spanacul și cartofii dulci) este asociată cu valori mai mici ale tensiunii arteriale (5,10). Reducerea aportului de grăsimi saturate: carne procesată /mezeluri și dulciuri/ alimente cu conținut crescut de zaharuri este la fel de importantă (5,10). Acest model alimentar este cunoscut în literatura științifică sub denumirea de dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și a demonstrat reduceri importante ale tensiunii arteriale (5,10).

Un stil de viață activ

Activitatea fizică regulată este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea tensiunii arteriale (5). Se recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice de intensitate moderată: mersul alert, ciclismul sau înotul (5). Chiar și începerea cu sesiuni mai scurte și creșterea treptată a duratei este eficientă (5). Înainte de a începe un nou program de exerciții, în special dacă ați fost sedentar sau aveți alte afecțiuni, este recomandabil să consultați medicul (5).

Mențineți o greutate sănătoasă

Excesul de greutate corporală, mai ales obezitatea abdominală este strâns corelat cu HTA (5). Chiar și o scădere ponderală de 5–10% din greutatea corporală, poate reduce tensiunea arterială și poate diminua riscul cardiovascular general (5).

Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool

Moderația este cheia în consumul băuturilor alcoolice (3,5). Consumul regulat și excesiv crește tensiunea arterială și afectează sistemul cardiovascular (3,5). Fumatul nu crește direct tensiunea arterială de repaus, dar este responsabil de deteriorarea pereților arteriali (3,5).     Discutați cu medicul dumneavoastră despre cum puteți renunța la fumat!

Gestionarea stresului

Stresul cronic contribuie la menținerea tensiunii arteriale la valori ridicate (5). Activitatea fizică regulată, somnul suficient (7–8 ore pe noapte), conexiunile sociale, practicile de relaxare și sprijinul psihologic de specialitate contribuie la optimizarea valorilor tensionale (5).

Concluzie

Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre cele mai frecvente, periculoase și silențioase afecțiuni cronice (1,3,7). Nu doare, nu lasă semne vizibile și nu trage semnale de alarmă timpurii (2,4). 
Timp de ani de zile organele vitale vitale sunt afectate rând pe rând, până la apariția bruscă a unui eveniment cu potențial fatal (accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic acut sau insuficiența renală)  care va rupe tăcerea (1,2).
Totuși, HTA poate fi detectată, gestionată și prevenită (5,10). Cunoașterea valorilor tensionale, adoptarea unui stil de viață sănătos și urmarea recomandărilor medicului sunt cele trei arme în lupta cu ucigașul tăcut. 

De reținut!

1. Hipertensiunea arterială nu doare și nu avertizează. Singurul mod de diagnostic este măsurarea tensiunii arteriale (4).
2. Absența simptomelor nu garantează lipsa afectării vasculare. Leziunile produse de valorile tensionale crescute se acumulează discret pe parcursul anilor, cu mult înainte de producerea unui eveniment grav (1,2).
3. România are una dintre cele mai mari rate ale hipertensiunii din Uniunea Europeană (8,9).
4. Hipertensiunea arterială afectează simultan mai multe organe vitale: inima, creierul, rinichii, ochii și vasele de sânge (11,12).
5. Majoritatea factorilor de risc pot fi controlați pentru a reduce tensiunea arterială (5,10).
6. Modificările stilului de viață sunt eficiente, însă nu înlocuiesc evaluarea și îngrijirea de specialitate (5,10). Adresați-vă medicului de familie sau specialistului pentru a stabili un plan terapeutic individualizat.

Bibliografie

1. World Health Organization (2025) WHO global report on hypertension 2025. Geneva: WHO. Disponibil la: https://www.who.int/publications/i/item/9789240115569 [Accesat în data de: 08.04.2026];
2. Lackland, D.T. and Weber, M.A. (2024) ‘New clinical challenges in hypertension management: the old silent killer is alive and well’, The American Journal of Medicine. doi: 10.1016/j.amjmed.2024.07.005;
3. World Health Organization (2023) Hypertension fact sheet. Geneva: WHO. Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension [Accesat în data de: 08.04.2026];
4. Fatima, S. and Mahmood, S. (2021) ‘Combatting a silent killer – the importance of self-screening of blood pressure from an early age’, EXCLI Journal, 20, pp. 1326–1327. doi: 10.17179/excli2021-4140. Disponibil la: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8495116/ [Accesat în data de: 08.04.2026];
5. Charchar, F.J. et al. (2024) ‘Lifestyle management of hypertension: International Society of Hypertension position paper endorsed by the World Hypertension League and European Society of Hypertension’, Journal of Hypertension, 42(1), pp. 23–49. doi: 10.1097/HJH.0000000000003563. Disponibil la: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10713007/ [Accesat în data de: 08.04.2026];
6. NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC) (2021) ‘Worldwide trends in hypertension prevalence and progress in treatment and control from 1990 to 2019: a pooled analysis of 1201 population-representative studies with 104 million participants’, Lancet, 398(10304), pp. 957–980. doi: 10.1016/S0140-6736(21)01330-1;
7. Mills, K.T., Stefanescu, A. and He, J. (2020) ‘The global epidemiology of hypertension’, Nature Reviews Nephrology, 16(4), pp. 223–237. doi: 10.1038/s41581-019-0244-2. Disponibil la: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7998524/;
8. Dorobantu, M. et al. (2023) ‘Ups and downs of conducting a national representative survey on hypertension during pandemic time: main results of SEPHAR IV’, Journal of Hypertension, 41(8), pp. 1271–1280. doi: 10.1097/HJH.0000000000003461. PMID: 37195226;
9. Dorobantu, M. et al. (2018) ‘Perspectives on hypertension’s prevalence, treatment and control in a high cardiovascular risk East European country: data from the SEPHAR III survey’, Journal of Hypertension, 36(3), pp. 690–700. doi: 10.1097/HJH.0000000000001572. PMID: 29035940;
10. Ojangba, T. et al. (2023) ‘Comprehensive effects of lifestyle reform, adherence, and related factors on hypertension control: a review’, Journal of Clinical Hypertension, 25(6), pp. 509–520. doi: 10.1111/jch.14653. Disponibil la: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10246465/ [Accesat în data de: 08.04.2026];
11. Ramdani, S. and Haddiya, I. (2024) ‘Updates in the management of hypertension’, Annals of Medicine and Surgery, 86(6), pp. 3514–3521. doi: 10.1097/MS9.0000000000002052. Disponibil la: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11152838/ [Accesat în data de: 08.04.2026];
12. Vasan, R.S. et al. (2022) ‘Hypertension-mediated organ damage: prevalence, correlates, and prognosis in the community’, Hypertension, 79(3), pp. 505–515. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.121.18502. PMID: 35138872.