Ce este riscul cardiovascular?

Definiție și semnificație

Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea ca o persoană să dezvolte un eveniment cardiovascular (infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită) într-o anumită perioadă de timp, de obicei pe termen de 10 ani sau pe parcursul întregii vieți. [1]

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de aproape jumătate din totalul deceselor din Europa, mai mult de 12.6 milioane de pacienți cu boală cardiovasculară (BCV) fiind diagnosticați anual. În România, povara este chiar mai mare, cu un impact uriaș asupra speranței de viață și a calității vieții.

Eur Heart J, Volume 42, Issue 34, 7 September 2021, Pages 3227–3337, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab484

Evaluarea riscului cardiovascular este esențială, deoarece majoritatea BCV evoluează silențios, iar primele manifestări pot fi severe sau chiar fatale. Conform Ghidului Societății Europene de Cardiologie (ESC) din 2021, conceptul de risc cardiovascular nu se referă doar la prezența unui factor de risc izolat, ci la interacțiunea dintre mai mulți factori care, cumulați determină probabilitatea reală de boală. 

Astfel, se recomandă evaluarea sistematică globală a riscului cardiovascular la persoane cu orice factor de risc vascular major, precum fumatul, hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat, dislipidemia sau obezitatea.

Bolile cardiovasculare nu apar brusc, ci se dezvoltă treptat, în ani de zile, prin acțiunea sinergică a factorilor de risc. Partea bună este că majoritatea pot fi prevenite prin schimbări de stil de viață și tratament corespunzător, atunci când este nevoie. Prevenția poate fi primară, pentru persoanele sănătoase, cu scopul de a evita apariția bolii sau secundară, pentru pacienții care au avut deja un eveniment cardiovascular, cu scopul de a preveni recurența și complicațiile. [2]

Cum se estimează riscul cardiovascular?

În practica clinică, riscul se estimează utilizând algoritmi de predicție validați la nivel populațional. Cel mai utilizat în Europa este SCORE2 (Systematic Coronary Risk Estimation 2), recomandat de ESC. Acesta calculează riscul de evenimente aterosclerotice fatale și non-fatale pe o perioadă de 10 ani, ținând cont de: vârstă, gen, tensiune arterială, nivelul colesterolului non-HDL, statusul de fumător sau nefumător. Pentru persoanele peste 70 de ani, se utilizează SCORE2-OP (Older Persons – Persoane în vârstă).

Categorii de risc

Conform algoritmilor de predicție SCORE2, respectiv SCORE2-OP, ghidul ESC clasifică indivizii aparent sănătoși în trei categorii de risc, cu implicații practice directe:

• Risc moderat-scăzut: în acestă categorie se încadrează pacienții cu probabilitate moderat-redusă (sub 5%) de a dezvolta un eveniment cardiovascular, la care prevenția se concentreză pe menținerea unui stil de viață sănătos, care necesită monitorizare și la care tratamentul factorilor de risc nu este în general recomandat.
• Risc înalt (5 până la 10%): în această categorie de risc se află de obicei persoane la care tratamentul factorilor de risc ar trebui luat în considerare, în funcție de beneficiile tratamentului, precum și de preferințele pacientului.
• Risc foarte înalt (peste 10%): categorie care cuprinde pacienți  care în general au deja boală cardiovasculară constituită sau un cumul semnificativ de factori de risc și la care tratamentul factorilor de risc este recomandat. 

Această stratificare determină nivelul de intensitate al intervențiilor preventive.

Factorii de risc cardiovascular

Riscul cardiovascular este determinat de factori nemodificabili și modificabili.

Factorii de risc nemodificabili sunt:

• Vârsta înaintată;
• Sexul masculin;
• Predispoziția genetică și antecedentele familiale de boală cardiovasculară prematură.

Factorii de risc modificabili, care constituie și obiectul principal al prevenției, sunt:

• Fumatul: este un factor cauzal recunoscut, orice expunere la acesta crescând riscul; renunțarea reduce substanțial mortalitatea cardiovasculară;[3]
• Hipertensiunea arterială (HTA): valori ale tensiunii arteriale > 140/90 mmHg, defniesc hipertensiunea arterială, însă ghidul ESC pentru managementul HTA din 2024 introduce o nouă categorie – TA normal înaltă, cu valori ale tensiunii între 120-139/70-89 mmHg, reflectând faptul că riscul cardiovascular crește gradual, chiar și sub pragul clasic al hipertensiunii; [4]
• Dislipidemia (LDL crescut, HDL scăzut, trigliceridele crescute) sau cum traduc pacienții nivelul de grăsimi din sânge: țintele de colesterol variază în funcție de categoriile de risc, astfel, pentru pacienții cu risc înalt, se recomandă ca valoare LDL colesterolului (LDL-c) să fie sub 70 mg/dl, iar la cei cu risc foarte înalt, se recomandă valori chiar mai scăzute, sub 55 mg/dl, principiul promovat de ghidurile în vigoare fiind “cu cât mai jos, cu atât mai bine”; [5]
• Diabetul zaharat, în special tipul 2, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, obiectivul final nefiind doar controlul glicemiei, ci prevenția integrată a BCV și îmbunătățirea vieții pacienților cu diabet; [6]
• Obezitatea și sedentarismul;
• Alimentația nesănătoasă (aport excesiv de sare, grăsimi saturate, zaharauri);
• Stresul psihosocial și tulburările de somn.

De ce este important să cunoaștem riscul cardiovascular?

Estimarea riscului cardiovascular are mai multe beneficii clinice, precum stratificarea pacienților, pentru personalizarea intervențiilor preventive, motivarea pacientului, crescând aderența la schimbările de stil de viață și la tratamentul prescris, permițând totodată și stabilirea obiectivelor terapeutice: țintele pentru tensiune arterială, colesterol LDL și glicemie, care diferă în funcție de categoria de risc.

Cum putem preveni bolile cardiovasculare?

1. Alimentație sănătoasă:
   • Se recomandă modelul de dietă mediteraneană: legume, leguminoase, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline. [7]
   • Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate;
   • Limitarea consumului de carne roșie și produse ultraprocesate;
   • Reducerea aportului de sare sub 5g/zi și  restricția consumului de zahăr;
   • Consumul de alcool ar trebui limitat la maxim 100 g/ săptămână.
   • Descurajarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr.
2. Mișcare regulată:
   • Minimum 150 - 300 minute de activitate fizică moderată pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot) sau 75-150 de minute/ săptămână de activitate fizică intensă sau aerobică; pentru adulții care nu pot efectua activitate fizică de intensitate moderată, este recomandat să rămână cât mai activi și să efectueze efort fizic zilnic, în limita toleranței proprii;[8]
   • Se recomandă exerciții de forță de cel puțin 2 ori pe săptămână.
3. Renunțarea la fumat:
   • Oprirea fumatului reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție, deoarece fumatul este o cauză independentă pentru boala cardiovasculară aterosclerotică;
   • Țigările electronice și vaping-ul nu sunt sigure pentru sănătatea cardiovasculară, nefiind acceptate ca metodă de renunțare la fumat.
4. Control medical periodic:
   • Monitorizați tensiunea arterială, colesterolul și glicemia;
   • Discutați cu medicul despre scorul SCORE2, pentru evaluarea riscului global.
5. Gestionarea stresului și a somnului:
   • Tehnici de relaxare: respirație, yoga, mindfulness;
   • Somn de 7-8 ore/noapte;
   • Evitați excesul de alcool și cofeină.

Semnale de alarmă – când să mergem de urgență la medic?

• Durere toracică intensă sau prelungită, cu iradiere spre braț, gât sau mandibulă;
• Dificultăți de respirație apărute brusc;
• Palpitații, amețeală sau pierderea stării de conștiență;
• Umflarea picioarelor și oboseala accentuată.

Aceste manifestări pot semnala infarct, aritmii sau insuficiență cardiacă și necesită evaluare medicală imediată.

Mesaje cheie

• Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea de a dezvolta un eveniment cardiovascular în timp, determinată de combinația factorilor de risc.
• Instrumentele validate, precum SCORE2, permit o evaluare obiectivă și standardizată a riscului și indică momentul în care se recomandă tratament medicamentos.
• În practica clinică, cunoașterea riscului cardiovascular este indispensabilă pentru a decide când și cât de intens trebuie intervenit.
• Prevenția personalizată, bazată pe nivelul de risc, este fundamentul medicinei cardiovasculare moderne.
   

Referințe:

[1]    F. Visseren et al., “2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice,” Sep. 07, 2021, Oxford University Press. doi: 10.1093/eurheartj/ehab484.

[2]    S. S. Virani, S. C. Smith, N. J. Stone, and S. M. Grundy, “Secondary Prevention for Atherosclerotic Cardiovascular Disease: Comparing Recent US and European Guidelines on Dyslipidemia,” Apr. 07, 2020, Lippincott Williams and Wilkins. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.119.044282.

[3]    J. A. Critchley and S. Capewell, “Mortality Risk Reduction Associated with Smoking Cessation in Patients with Coronary Heart Disease: A Systematic Review,” Jul. 02, 2003, American Medical Association. doi: 10.1001/jama.290.1.86.

[4]    C. P. McCarthy et al., “2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension,” Oct. 07, 2024, Oxford University Press. doi: 10.1093/eurheartj/ehae178.

[5]    F. Mach et al., “2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias,” Eur Heart J, Aug. 2025, doi: 10.1093/eurheartj/ehaf190.

[6]    N. Marx et al., “2023 ESC Guidelines for the management of cardiovascular disease in patients with diabetes,” Eur Heart J, vol. 44, no. 39, pp. 4043–4140, Oct. 2023, doi: 10.1093/eurheartj/ehad192.

[7]    P. Kris-Etherton, R. H. Eckel, B. V Howard, S. St, T. L. Jeor, and ; Bazzarre, “Lyon Diet Heart Study Benefits of a Mediterranean-Style, National Cholesterol Education Program/American Heart Association Step I Dietary Pattern on Cardiovascular Disease,” 2001. [Online]. Available: http://www.circulationaha.org

[8]    A. J. Alves et al., “Physical activity in primary and secondary prevention of cardiovascular disease: Overview updated,” World J Cardiol, vol. 8, no. 10, p. 575, 2016, doi: 10.4330/wjc.v8.i10.575.
 

ZEN.ZEN.10.25.000796270